Calitatea disruptivă a inovației tehnologice: cazul Tesla

Calitatea disruptivă a inovației tehnologice: cazul Tesla

inovatie disruptiva

Ideea de disrupție descrie procesul prin care un nou concept schimbă radical fundamentul competiției într-o industrie. Teoria inovației disruptive a fost popularizată inițial de profesorul de la Harvard Clayton Christensen, ea fiind discutată pe larg în cartea sa publicată acum mai bine de două decenii: The Innovator’s Dillemma.

El a susținut în continuare, împreună cu colegii săi, faptul că pentru a dezvolta această teorie este necesar ca ea să fie testată în cadrul mai multor industrii și tehnologii. Mai mult decât atât, testarea capacității sale predictive și identificarea anomaliilor poate duce la îmbunătățirea teoriei.

Conform lui Christensen, există două tipuri principale de inovații tehnologice: sustenabile și disruptive. Inovațiile sustenabile sunt introduse pentru a menține o direcție de performanță anterioară, preferată de majoritatea consumatorilor. Spre deosebire de acestea, inovațiile disruptive introduc în piață o value proposition diferită față cele de până acum, chiar dacă performanța produsului este, cel puțin pe termen scurt, mai scăzută.

Primele favorizează aproape întotdeauna firmele deja existente, în timp ce cele din urmă aduc beneficii companiilor nou intrate în piață. În plus, inovațiile disruptive utilizează adeseori materiale și tehnologii existente ambalate într-un mod mai nou sau mai simplu, spre deosebire de cele sustenabile care au o predispoziție mai mare de a îngloba componente excentrice sau cu un cost ridicat.

Teoria inovației disruptive a fost utilizată de Christensen pentru a explica diverse aspecte economice, sociale și politice, printre care: pierderea companiilor cu tradiție în fața noilor jucători din piață, progresul de inovație a unei țări și posibilitatea de a scoate milioane de oameni din pragul sărăciei.

Prin extensie, orice tehnologie nouă este la un moment disruptivă pentru cineva, în fluxul său de implementare. De exemplu, rezervările online de bilete de avion nu au perturbat semnificativ activitatea companiilor aeriene, dar au afectat-o pe cea a agențiilor de turism. În acest sens, rezervarea online a reprezentat o inovație sustenabilă pentru cele dintâi și o inovație disruptivă pentru cele din urmă.

În același timp, persoanele sau companiile care introduc inovațiile disruptive în piață nu sunt cele care beneficiază întotdeauna de pe urma lor. Chiar dacă Apple a dezvoltat PC-ul, compania a pierdut încet această piață, iar cei care au profitat de pe urma invenției nu au fost producătorii de computere, ci business-uri precum Microsoft și Intel. PC-urile au devenit o comoditate într-o piață ultra-competitivă, dar procesoarele și sistemele de operare continuă să se bucure de valul creat în piață. Nu există o egalitate între a fi primul și a avea un avantaj competitiv sustenabil, indiferent de cât de disruptiv ești.

În discuția asupra inovației disruptive există un nume care apare cu regularitate: Tesla. Fondatorul Tesla Motors, Elon Musk, a expus de la început misiunea companiei: răspândirea utilizării energiei regenerabile și obținerea independenței energetice prin utilizarea mașinilor electrice.

Cu toate acestea, încă de la începuturile sale, Tesla Motors a vrut să fie cunoscută ca un business care produce mai mult decât simple automobile electrice. Ea și-a propus să concureze cu cei mai importanți producători nu doar în tehnologia verde, ci și în segmente precum performanța.

Primul lor produs, Tesla Roadster a fost dedicat celor care vor să se poziționeze în fața inovației și sunt dispuși să plătească un preț premium pentru o nouă tehnologie. Mai mult decât atât, el a introdus un mod de a optimiza fluxurile de producție cu scopul de a introduce în viitor opțiuni accesibile pentru publicul larg. Astfel, Tesla Roadster a fost un caz clasic de disrupție nouă în piață, oferind performanțe ridicate în atribute preferate de marea masă a consumatorilor (accelerație și control) și introducând, în același timp, un randament ridicat în atributele secundare (eficiență și emisii reduse de carbon). Astfel, Tesla și-a propus să elimine de la început principalul dezavantaj temporar al inovației disruptive, anume sacrificarea pe termen scurt a performanței produsului în favoarea noutății de funcționare a acestuia.

Mare parte din cultura de business a companiei se reflectă în originile sale din Silicon Valley. Automobilele aflate în preproducție sunt grupate sub termeni precum „alfa” și „beta”, ceea ce îi apropie de o tehnologie din zona software. Din acest motiv, Tesla nu se ferește să-și asume eșecurile, considerându-le un pas înainte care fundamentează noile inovații. Tot pe fundamentul acestei culturi, ei integrează permanent noi revoluții tehnologice din diverse domenii, folosind sisteme de machine learning și inteligență artificială nu doar în faza de producție, ci și în cea de conceptualizare și dezvoltare.

Diferențele semnificative dintre proiectele dezvoltate de Tesla și norma pieței au făcut ca business-ul să se situeze cu un pas înaintea competitorilor, în cadrul puternicii industrii de mașini. Compania a introdus nu doar o nouă tehnologie, ci și o nouă arhitectură a produsului și un nou model de business. Chiar dacă calitatea sa disruptivă este încă dezbătută, Tesla reprezintă un model pentru orice companie care urmărește să se situeze nu doar în linie cu evoluția tehnologică, ci chiar în fața acesteia.

DEMO

Pin It on Pinterest